Condiție preliminară: Structura ierarhiei fișierelor Linux
În sistemul de operare Linux/Unix totul este un fișier, chiar și directoarele sunt fișiere, fișierele sunt fișiere, iar dispozitivele precum mouse-ul, tastatura, imprimanta etc. sunt, de asemenea, fișiere. Aici vom vedea structura directorului în Linux.
Tipuri de fișiere din sistemul Linux.
- Fișiere generale – Se mai numește și fișiere obișnuite. Poate fi o imagine, un videoclip, un program sau un simplu fișier text. Aceste tipuri de fișiere pot fi în format ASCII sau binar. Este cel mai des folosit fișier în sistemul Linux. Fișiere director – Aceste tipuri de fișiere sunt un depozit pentru alte tipuri de fișiere. Poate fi un fișier director într-un director (subdirector). Fișiere dispozitiv – Într-un sistem de operare asemănător Windows, dispozitivele precum CD-ROM și hard disk-urile sunt reprezentate ca litere de unitate precum F:G:H, în timp ce în sistemul Linux dispozitivele sunt reprezentate ca fișiere. De exemplu, /dev/sda1, /dev/sda2 și așa mai departe.
Știm că într-un sistem de operare asemănător Windows, fișierele sunt stocate în foldere diferite pe diferite unități de date, cum ar fi C: D: E: în timp ce în sistemul de operare Linux/Unix fișierele sunt stocate într-o structură arborescentă, începând cu directorul rădăcină. așa cum se arată în diagrama de mai jos.
stocarea datelor în sistemele de operare Linux/Unix
Baza ierarhiei sistemului de fișiere Linux/Unix începe la rădăcină și totul începe cu directorul rădăcină.
Acestea sunt directoarele comune de nivel superior asociate cu directorul rădăcină:
| Directoare | Descriere |
|---|---|
| /cos | programe binare sau executabile. |
| /etc | fișierele de configurare a sistemului. |
| /Acasă | directorul principal. Este directorul curent implicit. |
| /opta | software opțional sau de la terți. |
| /tmp | spațiu temporar, golit de obicei la repornire. |
| /usr | Programe legate de utilizator. |
| /a fost | fișiere jurnal. |
Alte directoare din sistemul Linux:
| Directoare | Descriere |
|---|---|
| /boot | Conține toate fișierele și folderele de informații legate de pornire, cum ar fi conf, grub etc. |
| /dev | Este locația fișierelor dispozitivului, cum ar fi dev/sda1, dev/sda2 etc. |
| /lib | Conține module kernel și o bibliotecă partajată. |
| /pierdut+găsit | Este folosit pentru a găsi bucăți recuperate de fișiere corupte. |
| /mass-media | Conține subdirectoare în care sunt introduse dispozitive media de eliminare. |
| /mnt | Conține directoare de montare temporare pentru montarea sistemului de fișiere. |
| /proc | Este un sistem virtual și pseudo-fișier care conține informații despre procesele care rulează cu un anumit ID de proces sau PID. |
| /alerga | Stochează date volatile de rulare. |
| /sbin | programe executabile binare pentru un administrator. |
| /srv | Conține fișiere specifice serverului și fișiere legate de server. |
| /sys | Este un sistem de fișiere virtual pentru stocarea distribuțiilor Linux moderne și permite modificarea dispozitivelor conectate la sistem. |
Explorarea directoarelor și a gradului de utilizare a acestora:
Știm că Linux este un sistem foarte complex care necesită o modalitate eficientă de a porni, opri, întreține și reporni un sistem, spre deosebire de sistemul de operare Windows. În sistemul Linux unele fișiere de configurare bine definite, fișiere binare, fișiere cu informații despre paginile principale sunt disponibile pentru fiecare proces.
Fișier kernel Linux:
- /boot/vmlinux – fișierul kernel Linux.
Fișiere dispozitiv:
- /dev/hda – Fișierul dispozitivului pentru primul HDD IDE. /dev/hdc – Un pseudo-dispozitiv care scoate ieșirea de gunoi este redirecționat către /dev/null.
Fișiere de configurare a sistemului:
| Fișiere de configurare | Descriere |
|---|---|
| /etc/bashrc | Este folosit de shell-ul bash care conține valorile implicite de sistem și aliasuri. |
| /etc/crontab | Un script shell pentru a rula comenzi specificate pe un interval de timp predefinit. |
| /etc/exports | Conține informații despre sistemul de fișiere disponibil în rețea. |
| /etc/fstab | Informații despre unitatea de disc și punctul de montare al acestora. |
| /etc/group | Este un fișier text pentru a defini informațiile grupului de securitate. |
| /etc/grub.conf | Este fișierul de configurare grub bootloader. |
| /etc/init.d | Script de pornire a serviciului. |
| /etc/lilo.conf | Conține fișierul de configurare al bootloaderului lilo. |
| /etc/hosts | Informații despre IP și numele de gazdă corespunzătoare |
| /etc/hosts.allow | Conține o listă de gazde care au permis accesul la servicii pe mașina locală. |
| /etc/host.deny | Lista gazdelor cărora li s-a refuzat accesul la servicii pe mașina locală. |
| /etc/inittab | Procesul INIT și interacțiunea lor la diferitele niveluri de rulare. |
| /etc/issue | Permite editarea mesajului de pre-conectare. |
| /etc/modules.conf | Conține fișierele de configurare pentru modulele de sistem. |
| /etc/motd | Conține mesajul zilei. |
| /etc/mtab | Informații despre blocuri montate în prezent. |
| /etc/passwd | Conține numele de utilizator, parola sistemului, utilizatorii într-un fișier umbră. |
| /etc/printcap | Conține informații despre imprimantă. |
| /etc/profile | Valorile implicite ale shell-ului Bash. |
| /etc/profile.d | Conține alte scripturi, cum ar fi scripturi de aplicație, executate după autentificare. |
| /etc/rc.d | Evită duplicarea scripturilor. |
| /etc/rc.d/init.d | Run Level Initialization Script. |
| /etc/resolv.conf | DNS este folosit de System. |
| /etc/security | Conține numele terminalelor unde este posibilă autentificarea root. |
| /etc/skel | Script care inițiază noul director principal al utilizatorului. |
| /etc/termcap | Un fișier ASCII care definește comportamentul diferitelor tipuri de terminal. |
| /etc/X11 | Arborele directorului conține toate fișierele de configurare pentru sistemul X-window. |
Fișiere legate de utilizator:
| Fișiere legate de utilizator | Descrieri |
|---|---|
| /usr/bin | Conține majoritatea fișierelor executabile. |
| /usr/bin/X11 | Legătura simbolică a /usr/bin. |
| /usr/include | Conține fișiere standard utilizate de programul C. |
| /usr/share | Conține fișiere text care pot fi partajate independente de arhitectură. |
| /usr/lib | Conține fișiere obiect și biblioteci. |
| /usr/sbin | Conține comenzi pentru Super User, pentru Administrarea sistemului. |
Fișiere legate de procese virtuale și pseudo:
| Fișiere legate de procese virtuale și pseudo | Descrieri |
|---|---|
| /proc/cpuinfo | Informații CPU |
| /proc/sisteme de fișiere | Păstrează informații utile despre procesele care rulează în prezent. |
| /proc/întreruperi | păstrează informațiile despre numărul de întreruperi pe IRQ. |
| /proc/ioports | Conține toate adresele de intrare și de ieșire utilizate de dispozitivele de pe server |
| /proc/meminfo | Raportează informațiile despre utilizarea memoriei. |
| /proc/module | În prezent se utilizează modulul kernel. |
| /proc/mount | Informații despre sistemul de fișiere montate. |
| /proc/stat | Afișează statisticile detaliate ale sistemului actual. |
| /proc/swaps | Conține informații despre fișierul de schimb. |
Fișier cu informații despre versiune:
- /version – Afișează informațiile despre versiunea Linux.
Fișiere jurnal:
| Fișiere jurnal | Descrieri |
|---|---|
| /var/log/lastlog | Stochează ultimele informații de conectare ale utilizatorului. |
| /var/log/messages | Are toate mesajele globale ale sistemului |
| /var/log/wtmp | Păstrează un istoric al informațiilor de conectare și de deconectare. |
Pentru a verifica directoarele Linux, deschideți terminalul și executați sudo -s urmată de parola de sistem pentru a acorda privilegii de root. Apoi, după ce ați schimbat directorul principal curent în directorul rădăcină și verificați lista tuturor directoarelor disponibile în directorul de bază, așa cum se arată mai jos.
directoare Linux
Concluzie
Dacă înțelegem corect structura directorului Linux, ar fi atât de ușor să navigăm și să gestionăm eficient sistemul nostru de fișiere, să găsim fișiere de configurare importante și să accesăm informațiile despre sistem. Trebuie să știți că structura de directoare și fișierul specific menționate în acest articol se bazează pe convențiile standard Linux. Trebuie să luăm în considerare că diferitele distribuții Linux pot avea variații în structura directoarelor și locații specifice de fișiere, dar conceptul și organizarea generală rămân similare.